getamap.net
Africa
Africa
Oceania
Oceania
Asia
Asia
America de Nord
America de Nord
Europa
Europa
America de Sud
America de Sud
Antarctica
Antarctica

Cauta: 



Diviziuni Administrative (GPS Harti)

Geografia

Societatea si oamenii

Guvernul

Economie

Comunicatiile

Transportul

Armata


Bolivia, numit după independență luptător Simon BOLIVAR, desprins de dominația spaniolă în 1825; mult de istoria sa ulterioară a constat dintr-o serie de aproape 200 de lovituri de stat şi countercoups. Regula civile democratice a fost înfiinţată în 1982, dar liderii au confruntat cu probleme dificile profunde sărăciei, tulburări sociale, precum şi producţiei de droguri ilegale. În decembrie 2005, bolivieni ales liderul mişcării faţă de Socialism Evo MORALES preşedinte - de marjă mai largă de orice lider deoarece restaurarea regula civile în 1982 - după ce a fugit pe o promisiune de a schimba clasei politice tradiţionale a ţării şi să împuternicească naţiunii săraci, indigene majoritate. Cu toate acestea, de la preluarea mandatului, strategiile sale controversate au exacerbat tensiunile rasiale şi economice între populaţiilor amerindiene din vest Andină şi comunităţi alogene din câmpiile de Est. În decembrie 2009, Preşedintele MORALES uşor de câştigat realegerea, şi Partidul său a preluat controlul asupra ramura legislativă a guvernului, care va permite-l pentru a continua procesul său de schimbare. În octombrie 2011, țara a avut loc primele alegeri judiciare a numi judecătorii de la instanţele de judecată patru cel mai înalt.


Advertisements:

Advertisements Advertisements



Government

Country name
Conventional long form
Statului Plurinational din Bolivia
Conventional short form Bolivia
Local long form
Plurinacional Estado de Bolivia
Local short form Bolivia

Government type
Republica; Notă - noua Constituţie defineşte Bolivia ca un "stat de unitariană sociale"

Capital
Name
La Paz (capitala administrativă)
Geographic coordinates 16 30 S, 68 09 W
Time difference
UTC-4 (1 oră înainte de Washington, DC, în timpul Standard)
Note
Sucre (constituţionale de capital)

Administrative divisions
9 departamente (la departamentos, la singular - departamento); Beni, Chuquisaca, Cochabamba, La Paz, Oruro, Pando, Potosi, Santa Cruz, Tarija

Independence
6 August 1825 (din Spania)

Constitution
7 Februarie 2009

Legal system
Sistemul de drept civil cu influențe din Roman, spaniolă, canon (religioase), franceză şi Legea indigene

International law organization participation
Nu a depus o declaraţie de competenţă ICJ; acceptă jurisdicţia ICCt

Suffrage
18 ani de vârstă, universal şi obligatorie

Executive branch
Chief of state
Preşedintele Juan Evo MORALES Ayma (din 22 ianuarie 2006); Vicepreşedinte Alvaro GARCIA Linera (din 22 ianuarie 2006); Notă - Preşedintele este şeful statului şi de şef al Guvernului
Head of government
Preşedintele Juan Evo MORALES Ayma (din 22 ianuarie 2006); Vicepreşedinte Alvaro GARCIA Linera (din 22 ianuarie 2006)
Cabinet
Cabinetul desemnat de presedintele
Elections
Preşedintele şi vice-presedinte ales pe acelaşi bilet prin vot popular pentru un mandat de cinci ani şi sunt eligibili pentru realegere o dată; alegeri ultima a avut loc pe 6 decembrie 2009 (următoare se va desfăşura în 2014)
Election results
Juan Evo MORALES Ayma reales preşedinte; procent de vot - Juan Evo MORALES Ayma 64%; Manfred REYES VILLA 26%; Samuel DORIA MEDINA Arana 6%; Rene JOAQUINO 2%; alte 2 %

Legislative branch
Bicameral Plurinational Adunării Legislative sau Asamblea Legislativa Plurinacional constă în camera de senatori sau Camara de Senadores (36 locuri; membri sunt aleși prin reprezentare proporțională din listele de partid pentru a servi termeni de cinci ani) şi camera deputaţilor sau Camara de Diputados (130 locuri totală; 70 uninominal de deputați aleși în mod direct la un singur district, 7 "speciale" indigene deputați aleși în mod direct din raioanele indigene non-contigue, şi 53 plurinominal deputați aleși prin reprezentare proporțională din listele de partid; tuturor deputaţilor populari servi cinci ani termeni)
Elections
Camera de senatori și Camera Deputaților - ultima a avut loc pe 6 decembrie 2009 (următoare se va desfăşura în 2014)
Election results
Camera de senatori-% din vot partid - NA; locuri de partid - MAS 26, PPB-CN 10; Camera Deputatilor-% din vot partid - NA; de locuri de partid - MAS 89, PPB-CN 36, 3 ONU, AS 2; Notă - începând cu data de 19 ianuarie 2012, compoziția curentă a Camerei deputaţilor este: UN MAS 86, PPB-CN 36, 3, BI 3, AS 2

Judicial branch
Curtea Supremă de justiţie sau Tribunalul Supremo de Justicia (judecătorii aleşi prin vot popular din lista de candidaţi pre-Adunării pentru şase ani termeni); Plurinational Tribunalului constituţional (şapte primară sau titulares şi şapte alterne sau suplente magistrați aleși prin vot popular din lista de candidaţi pre-Adunării pentru termeni de şase ani; pentru regula pe probleme constituționale (cel puţin doi candidaţi trebuie să fie indigene)); Curtea de agro-mediu (judecători aleși prin vot popular din lista de candidaţi pre-Adunării pentru termeni de şase ani; pentru a rula pe probleme de agro-mediu); Consiliul Magistraturii (cinci judecători aleși prin vot popular din lista de candidaţi pre-Adunării pentru termeni de şase ani; pentru regula pe probleme etice şi administrative în sistemul judiciar); Organe electorale Plurinational (şapte membri alesi de Adunarea şi membru Preşedintele-unul trebuie să fie de origine indigene-şase ani termeni); instanţele locale şi provinciale (să încercaţi cazuri minore); Judecătoriile (unul în fiecare departament)

Political parties and leaders
Bacada Indigena sau BI; Bolivia-naţionale convergenţă sau PPB-CN [Manfred REYES VILLA]; Neînfricat circulaţie sau MSM [Juan DE GRANADO Cosio]; Mişcare spre Socialism sau MAS [Juan Evo MORALES Ayma]; Unitatea naţională sau ONU [Samuel DORIA MEDINA Arana]; Oameni sau Gente [Roman LOAYZA]; Alianţa Social sau ca [Rene JOAQUINO]

Political pressure groups and leaders
Lucrătorii bolivian centrale sau COB; Federaţia a consiliilor de cartier El Alto sau FEJUVE; Circulaţie fără pământ sau MST; Coordonator Naţional pentru schimbare sau CONALCAM; Confederaţia unic lucrătorilor Campesino Bolivia sau CSUTCB
Other
Cocalero grupuri; organizaţii indigene (inclusiv Confederaţia indigene popoarelor din estul Bolivia sau CIDOB şi Consiliul Naţional de Ayullus şi argeseanu Quollasuyu sau CONAMAQ); Uniunea Interculturales sau CSCIB; sindicate (inclusiv centrale Bolivian lucrătorilor Uniunii sau COB şi Federaţia de mineri Cooperativa sau FENCOMIN)

International organization participation
CAN, CELAC, FAO, G-77, IADB, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, ILO, IMF, IMO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO (correspondent), ITSO, ITU, LAES, LAIA, Mercosur (associate), MIGA, MINUSTAH, MONUSCO, NAM, OAS, OPANAL, OPCW, PCA, UN, UNASUR, UNCTAD, UNESCO, UNFICYP, UNIDO, Union Latina, UNMIL, UNOCI, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO

Diplomatic representation in the us
Chief of mission
Ambassador (vacant); Charge d'Affaires Freddy BERSATTI Tudela
Chancery
3014 Massachusetts Avenue NW, Washington, DC 20008
Telephone [1] (202) 483-4410
FAX [1] (202) 328-3712
Consulate(s) general
Los Angeles, Miami, New York, San Francisco
Note
Până în septembrie 2008, SUA a expulzat Ambasadorul Bolivian în SUA

Diplomatic representation from the us
Chief of mission
Ambassador (vacant); Charge d'Affaires John CREAMER
Embassy
Avenida Arce 2780, Casilla 425, La Paz
Mailing address
P. O. Box 425, La Paz; APO AA 34032
Telephone [591] (2) 216-8000
FAX [591] (2) 216-8111
Note
în septembrie 2008, guvernul Bolivian a expulzat Ambasadorul SUA în Bolivia, şi ţările au fost încă să restabilească ambasadori

Flag description
Trei benzi orizontale de roşu (sus), galben şi verde cu stema centrată pe banda galbena; roşu standuri pentru curaj şi sânge de eroi naţională, galben pentru resurse minerale naţiunii, şi verde pentru fertilitatea terenului
Note
Similar cu drapelul Ghana, care are o mare neagră cinci colțuri centrat în banda galbenă; în 2009, un decret prezidenţial făcut obligatorii pentru un aşa-numitele wiphala - un steag pătrat, multi-colorate reprezentând popoarelor indigene din ţară - pentru a fi utilizate alaturi de pavilion tradiţionale

National symbol(s)
Lamă; Andină condor

National anthem
Name
"Cancion Patriotica" (cântecul Patriotic)
Lyrics/music
Jose Ignacio de SANJINES/Leopoldo Benedetto VINCENTI
Note Adoptat 1852


Comentarii

--- Nu exista niciun comentariu ---


Adauga un comentariu:



Trebuie sa te autentifici ca sa poti posta un comentariu!

 

Avertisments  Advertisement


Login  Login

Utilizator:
Parola:

Register

Ai uitat parola?

  Bolivia (Sucre):


  Puncte GPS din Bolivia (Sucre)

Rumi Vinto Departamento De Potosi

Estancia Jatun Khocha Departamento De Potosi

Rio Janchallani Departamento De La Paz

Cerro Pusani Oruro

Muncana Departamento De La Paz

Mina Delirio Departamento De Potosi

Rio Cuberene Departamento Del Beni

Estancia Huilacota Departamento De Cochabamba




viewweather.com sv.ViewWeather.com
fr.ViewWeather.com
da.ViewWeather.com
de.ViewWeather.com
es.ViewWeather.com
www.carpati.org
www.searchromania.net
www.cdtracks.org
es.getamap.org
fr.getamap.org
de.getamap.org
nl.getamap.org
da.getamap.org
www.getamap.org
Link-uri
Termeni de utilizare
Politica de confidenţialitate

# 0.0290 sec 

contact AT getamap.net

© 2006 - 2019  http://ro.getamap.net/