English   Română   Español   Français   Deutsch  

getamap.net

Africa

Oceania

Asia

America de Nord

Europa

America de Sud

Antarctica




Diviziuni Administrative (GPS Harti)

Geografia

Societatea si oamenii

Guvernul

Economie

Comunicatiile

Transportul

Armata


Portugheză a început să comerţul cu insula Timor, la începutul secolului XVI şi a colonizat în mijlocul secolului. Ambuscadele olandeză în regiune în cele din urmă a dus la un tratat 1859 în care Portugalia a cedat partea de vest a insulei. Japonia imperială a ocupat Timorul portughez din 1942 până în 1945, dar Portugalia a reluat autorităţii coloniale după înfrângerea japonez în al doilea război mondial. Timorul de est a declarat în sine independente din Portugalia la 28 noiembrie 1975 şi a fost invadată şi ocupată de forțele indoneziene nouă zile mai târziu. A fost incorporat în Indonezia în iulie 1976 ca provincia Timor Timur (Timorul de Est). O campanie de succes de pacificare urmat următoarele două decenii, în timpul căreia o estimat 100.000-250.000 de persoane au pierdut viaţa. Pe 30 August 1999, într-un referendum popular UN-supervised, o majoritate covârşitoare a poporului din Timorul de est a votat pentru independența față de Indonezia. Cu toate acestea, în următoarele trei săptămâni, anti-independence miliţiile Timorul - organizate şi susţinute de armata indoneziană - a început o campanie pe scară largă, pământ ars de răzbunare. Miliţiile ucis aproximativ 1.400 de Timorese şi cu forţa împins 300.000 de oameni în Timorul de Vest ca refugiați. Cea mai mare parte a infrastructurii ţării, inclusiv case, sisteme de irigare, sisteme de alimentare cu apă, şi şcoli şi aproape 100% din grila electrice din ţară au fost distruse. Pe 20 septembrie 1999, Australian condus trupele de menţinere a păcii desfăşurate în ţară şi a adus violenţa la capăt. Pe 20 mai 2002, Timorul de est a fost recunoscut pe plan internaţional ca stat independent. În 2006, tensiunile interne ameninţată securitatea naţiunii noi atunci când o grevă militare a condus la violenţă şi o defalcare a legii şi ordinii. La cererea Dili pe, o forţă de condus Australian a stabilizare International (ISF) desfășurată în Timorul de Est, şi Consiliul de securitate al ONU a stabilit Misiunea ONU integrat în Timorul de Est (UNMIT), care a inclus o prezenţă autorizat de poliţie peste 1.600 personalului. ISF şi UNMIT restaurate stabilitate, care să permită pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare în 2007 într-o atmosferă paşnică în mare măsură. În februarie 2008, un grup de rebeli în scenă un atac pretenţii împotriva preşedintelui şi premierului. Ringleader a fost ucis în atac şi cele mai multe dintre rebelii s-au predat în aprilie 2008. După atacurile pretenţii guvernul sa bucurat de unul dintre sale perioade mai lungi de stabilitate după.


Advertisements:

Advertisements Advertisements



Government

Country name
Conventional long form
Democratice Republica din Timorul de Est (pronunţat TEE-mor mai puţin-tay)
Conventional short form Timorul de Est
Local long form
Republika Demokratika Timorul Lorosa'e [Tetum]; Republica Democratica de Timorul de Est [portugheză]
Local short form
Timorul Lorosa'e [Tetum]; Timorul de Est [portugheză]
Former
Timorul de Est, Timorul portughez

Government type
Republic

Capital
Name Dili
Geographic coordinates 8 35 S, 36 E 125
Time difference
UTC + 9 (14 ore inainte de Washington, DC, în timpul Standard)

Administrative divisions
13 districte administrative; Aileu, Ainaro, Baucau, Bobonaro (Maliana), Cova-Lima (Suai), Dili, Ermera (Gleno), Lautem (Los Palos), Liquica, Manatuto, Manufahi (la fel), Oecussi (Ambeno), Viqueque
Note
Diviziunile administrative au aceleaşi nume ca lor centre administrative (excepţii au nume centrul administrativ în urma în paranteze)

Independence
28 Noiembrie 1975 (independenţă proclamată din Portugalia); Notă - 20 mai 2002 este data oficială de recunoaştere internaţională, Timorul de Est pe independenţei din Indonezia

National holiday
Ziua Independentei, 28 noiembrie (1975)

Constitution
20 Mai 2002 (data efectivă)

Legal system
Sistemul de drept civil, bazat pe modelul portugheză; Notă - penale şi coduri de drept civil pentru a înlocui codurile indoneziene au fost trecut de Parlament şi promulgată în 2009 și 2011, respectiv

International law organization participation
Nu a depus o declaraţie de competenţă ICJ; acceptă jurisdicţia ICCt

Suffrage
17 ani; universale

Executive branch
Chief of state
Preşedintele Taur Matan RUAK (Jose Maria de VASCONCELOS) (din 20 mai 2012); Notă - Preşedintele joacă un rol în mare măsură simbolic, dar este capabil de a legislaţiei de veto, dizolve Parlamentul, şi alegerilor naţionale
Head of government
Prim-ministrul Kay Rala Xanana GUSMAO (din 8 August 2007); Notă - el a folosit anterior numele Jose Alexandre GUSMAO; Vice prim-ministrul Fernando "Lasama" de ARAUJO (din 8 August 2012)
Cabinet Consiliul de miniştri
Elections
Președintele este ales prin vot popular pentru un mandat de cinci ani (eligibile pentru un al doilea mandat); alegeri a avut loc pe 17 martie 2012 cu o scurgere pe 16 aprilie 2012); în urma alegerilor parlamentare, Preşedintele numeşte liderul majoritate partid sau majoritatea Coaliţiei ca prim-ministru
Election results
Taur Bilescu RUAK ales preşedinte în 2012; procent de vot - Taur Bilescu RUAK 61.23%, Francisco GUTTERES 38.7%

Legislative branch
Parlament unicameral naţionale (numărul de locuri poate varia de la 52 la 65; membri sunt aleşi prin vot popular pentru a servi termeni de cinci ani într-un sistem de reprezentare proporțională modificat)
Elections
Alegerile au avut loc pe 7 iulie 2012 (următoare se va desfăşura în iulie 2017)
Election results
Procent de vot partid - WASWF 36%, FRETILIN 30%, PD Frenti-Mudanca de 10%, 3%, altele 21%; locuri de parte - WASWF 30, FRETILIN 25, PD 8, Frenti-Mudanca 2

Judicial branch
Curtea Supremă de Justiţie - Constituţia apeluri pentru un judecător va fi numit de Parlamentul naţional şi restul numiţi de Consiliului Superior pentru sistemul judiciar; Notă - până când este stabilit Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de apel este mai înaltă instanţă

Political parties and leaders
Partidul Democrat sau PD [Fernando de ARAUJO]; Congresul National pentru Timorul de reconstrucţie sau WASWF [Xanana GUSMAO]; Uniunea Democrată naţionale de rezistenţă Timorul sau UNDERTIM [Cornelio DA Conceicao goga]; Partidul unității națiunii sau PUN [Fernanda BORGES]; Partidul Popular din Timorul sau PPT [Iacov XAVIER]; Frontul revoluţionar independente Timorul de Est sau FRETILIN [Mari ALKATIRI]; Asociatia Social-Democrat din Timorul sau ASDT; Partidul Social-Democrat sau PSD [zoltan Albano da COSTA]; Fiii lui munte războinici sau KOTA [Manuel TILMAN] (, de asemenea, cunoscut sub numele de asociere calea Eroilor); (numai părţi în Parlament sunt listate)

Political pressure groups and leaders
NA

International organization participation
ACP, ADB, AOSIS, ARF, ASEAN (observer), CPLP, FAO, G-77, IBRD, ICAO, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, ILO, IMF, IMO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ITU, MIGA, NAM, OPCW, PIF (observer), UN, UNCTAD, UNESCO, UNIDO, Union Latina, UNWTO, UPU, WCO, WHO, WMO

Diplomatic representation in the us
Chief of mission
Ambassador Constancio da Conceicao PINTO
Chancery
4201 Connecticut Avenue NW, Suite 504,Washington, DC 20008
Telephone [1] (202) 966-3202
FAX [1] (202) 966-3205

Diplomatic representation from the us
Chief of mission Ambassador Judith R. FERGIN
Embassy
Avenida de Portugal, Praia dos Coqueiros, Dili
Mailing address
US Department of State, 8250 Dili Place, Washington, DC 20521-8250
Telephone (670) 332-4684
FAX (670) 331-3206

Flag description
Roşu, cu un negru triunghi isoscel (bazat pe lance) suprapuse pe un vârf de săgeată galbenă mai uşor, care se extinde spre centrul de pavilion; o stea albă - arătând spre colţul din partea de ridicare de pavilion - este situat în centrul din triunghiul negru; galben denotă colonialismului în Timorul de Est pe trecut; negru reprezintă obscurantism care trebuie să fie depăşite; roşu standuri pentru lupta de eliberare naţională; star alb simbolizeaza pacea şi serveşte ca o lumină călăuzitoare

National anthem
Name "Patria" (Patria)
Lyrics/music
Francisco Borja DA COSTA/Afonso DE ARAUJO
Note
2002 adoptate; piesa a fost folosit ca un imn atunci Timorul de est a declarat independenţa din Portugalia în 1975; textier, Francisco de Borja DA COSTA, a fost ucis într-o invazie Indoneziană doar câteva zile după independența a fost declarată


Comentarii

--- Nu exista niciun comentariu ---


Adauga un comentariu:


Trebuie sa te autentifici ca sa poti posta un comentariu!

 

Advertisement


Login


Register

Ai uitat parola?

Timorul De Est:
Country Flag
Country Locator

Puncte GPS din Timorul De Est

square Gunung Lihomano East Timor (general)

square Gunung Abaeinan East Timor (general)

square Mota Unpu East Timor (general)

square Foho Kairslau East Timor (general)

square Buadolo East Timor (general)

square Foho Soman East Timor (general)

square Crbas East Timor (general)

square Mota Bilbau East Timor (general)




viewweather.com sv.ViewWeather.com
fr.ViewWeather.com
da.ViewWeather.com
de.ViewWeather.com
es.ViewWeather.com
www.carpati.org
www.searchromania.net
Deblocari usi
es.getamap.org
fr.getamap.org
de.getamap.org
nl.getamap.org
da.getamap.org
www.getamap.org
Link-uri
Termeni de utilizare
Politica de confidenţialitate

# 0.0224 sec 

contact AT getamap.net

© 2006 - 2024  https://ro.getamap.net/