|
|
Advertisements:
GeographyLocation
Asia de Sud-Est, arhipelagul între Oceanul Indian şi Oceanul Pacific Geographic coordinates
5 00 S, 120 00 E
Map references
Asia de Sud-Est
Area
Total 1,904,569 sq km
Land 1,811,569 sq km Water 93,000 sq km Area - comparative
Uşor mai mică de trei ori dimensiunea din Texas Land boundaries
Total 2,830 km
Border countries Timor-Leste 228 km, Malaysia 1,782 km, Papua New Guinea 820 km Coastline
54,716 km
Maritime claims
Măsurată de la liniile de bază a susţinut archipelagic drepte Territorial sea 12 nmExclusive economic zone 200 nm Climate
Tropicale; cald, umed; mai moderat în highlands Terrain
Cea mai mare parte şes de coastă; Insulele mai mari au interioare munţi Elevation extremes
Lowest point Indian Ocean 0 m
Highest point Puncak Jaya 5,030 m Natural resources
Petroliere, staniu, gaze naturale, nichel, cherestea, bauxită, soluri fertile, cupru, cărbune, aur, argint Land use
Arable land 11.03%
Permanent crops 7.04% Other 81.93% (2005) Irrigated land
67,220 sq km (2003)
Total renewable water resources
2,838 cu km (1999)
Freshwater withdrawal (domestic/industrial/agricultural)
Total 82.78 cu km/yr (8%/1%/91%)
Per capita 372 cu m/yr (2000) Natural hazards
Inundaţii ocazionale; secetă severă; tsunami; cutremure; vulcani; incendiile forestiere Volcanism Indonezia conţine cele mai multe vulcani din orice ţară din lume - 76 unele sunt istoric active; semnificativ activitatea vulcanică apare pe Java, Sumatra de Vest, Insulele Sunda, Insula Halmahera, Insula Sulawesi, Insula Sangihe, şi în Banda mare; Merapi (elev. 2,968 m), Indonezia pe cel mai activ vulcan şi în erupție din 2010, a fost considerat un vulcan"deceniu" de către Asociaţia Internaţională de Vulcanologie şi chimie din interiorul Pamantului, demn de studiu datorita istoria explozive şi apropierea de populaţiile umane; alte istoric activi vulcani notabile includ Agung, Uma, Karangetang, Krakatau (Krakatoa), Makian, Raung şi Tambora Environment - current issues
Defrişări; poluării apelor industriale deșeuri, canalizare; poluarea aerului în zonele urbane; fum si ceata la incendii de pădure Environment - international agreements
Party to
Biodiversităţii, schimbările climatice, Protocol de Kyoto schimbările climatice, deşertificarea, pe cale de dispariţie specii, deșeuri periculoase, Legea mării, protecția stratului de ozon, poluarea navelor, lemn Tropical 83, 94 tropicale de lemn, zone umede Signed, but not ratified Conservarea vieţii marineGeography - note
Arhipelagul Insulelor 17,508 (6.000 locuite); incaleca Ecuator; locaţia strategică călare sau de-a lungul mării majore benzi din Oceanul Indian la Oceanul Pacific
Comentarii
Adauga un comentariu: |
Advertisement
Login
Indonezia (Jakarta):
 
Puncte GPS din Indonezia (Jakarta)
|
||||||||
Olandezii au început să colonizeze Indonezia de la începutul secolului XVII; Japonia a ocupat Insulele din 1942 până în 1945. Indonezia a declarat independenţa după capitularea Japoniei, dar a cerut patru ani de negocieri intermitentă, recurente ostilităţilor şi UN mediere înainte de Olanda a fost de acord să transfere suveranitatea în 1949. După decenii de regulă represive, alegeri libere şi corecte a avut loc în anul 1999. Indonezia este acum democraţie al treilea cel mai populat din lume, din lume mai mare archipelagic de stat, şi acasă la din lume cea mai mare populaţie musulmană. Probleme actuale includ: atenuarea sărăciei, îmbunătăţirea educaţie, prevenirea terorismului, consolidarea democraţiei după patru decenii de autoritarism, implementarea reformelor economice şi financiare, generate de corupţia, reformării sistemului de Justiţie penală, deţine militare şi de poliţie responsabil pentru încălcări ale drepturilor omului, abordarea schimbărilor climatice, şi controlul bolilor infecţioase, în special cele de importanţă globale şi regionale. În 2005, Indonezia a ajuns la un acord de pace istoric cu separatiştii armate în Aceh, care a condus la alegeri democratice în Aceh în decembrie 2006. Indonezia continuă să se confrunte cu intensitate scăzută armate rezistență separatiste libera circulaţie Papua.