|
Diviziuni Administrative (GPS Harti)
Geografia
Societatea si oamenii
Guvernul
Economie
Comunicatiile
Transportul
Armata |
|
În 788, aproximativ un secol după cucerirea arabă din Africa de Nord, o serie de dinastiilor marocane musulmane au început să se pronunţe în Maroc. În secolul al XVI-lea, monarhia Sa'adi, în special sub Ahmad AL-MANSUR (1578-1603), a respins invadatori străini și a inaugurat o epocă de aur. A dinastiei Alaouite, de care aparţine familia regală marocan curent, datează din secolul XVII. În 1860, Spania ocupată nordul Maroc și a inaugurat o jumătate de secol de comerţ rivalitate între puterile europene, care a văzut Maroc pe suveranitatea erodeze constant; în 1912, franceză a impus un protectorat peste ţară. O luptă îndelungată independenţa cu Franţa s-a încheiat cu succes în 1956. Oraşul internaţionalizat Tangier şi posesiunile spaniole cele mai s-au transformat în ţară nouă în acelaşi an. Sultanul MOHAMMED V, Monarhul actual bunicul, organizat noul stat ca o monarhie constituţională şi în 1957-a asumat titlul de rege. Maroc anexat Sahara Occidentală în timpul sfârşitul anilor 1970, dar rezoluţia finală pe statutul de teritoriul rămâne nerezolvată. Treptată reforme politice în anii 1990 a dus la înființarea unui Parlament bicameral, care a întâlnit pentru prima oară în 1997. Sub regele MOHAMMED al VI - care, în 1999, a succedat tatălui său la tron - drepturile omului s-au îmbunătăţit. Maroc se bucură de o presă liberă moderat, dar guvernul a luat măsuri împotriva jurnaliştilor care ei percep a fi o provocare monarhiei, Islamul şi statutul de Sahara Occidentală. Influențat de proteste în altă parte în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, în februarie 2011 mii de marocani a început săptămânal mitinguri în mai multe oraşe din întreaga ţară să ceară mai mare democraţie şi o represiune guvern corupţiei. Poliţie răspuns la cea mai mare parte de proteste a fost supus în comparaţie cu violenţă în altă parte în regiune. O Comisia în martie 2011 a prezentat un proiect de Constituţie a fost adoptată prin referendum populare în iulie 2011. Sub noua Constituţie, unele noi puteri s-au extins Parlamentului şi primului-ministru, dar autoritatea finală a rămas în mâinile monarhului. În aceeaşi lună, regele a cerut punerea în aplicare rapidă a noii Constituţii, incepand cu desfăşurarea alegerilor parlamentare în 2011 în loc de în 2012. Un proeminent moderată islamiste partid, justiţie şi Partidul de dezvoltare, ulterior a câştigat cel mai mare număr de locuri pe 25 noiembrie 2011, devenind primul partid islamiste conduce Guvernul marocan. În ianuarie 2012, Maroc şi-a asumat un scaun nonpermanent pe Consiliul de securitate al ONU pentru termen 2012-13. |
Advertisements
|
Advertisements
|
Military branches
Forţele armate Regal (forţele Armees exemplare, în prezent): Armata Regală marocană (include aer de apărare), Marina Regală marocană (include paza de coasta, Marini), marocană Royal Air Force (Al Quwwat al Jawyiya al Malakiya Marakishiya; Forţa Aerienne Royale Marocaine) (2010)
Military service age and obligation
20 de ani de vârstă pentru serviciu militar voluntar; nu serviciul militar obligatoriu; obligaţie de serviciu - 18 luni (2010)
Manpower available for military service
Males age 16-49 8,252,682 Females age 16-49 8,691,419 (2010 est.)
Manpower fit for military service
Males age 16-49 7,026,016 Females age 16-49 7,377,045 (2010 est.)
Manpower reaching militarily significant age annually
Male 300,327 Female 298,366 (2010 est.)
Military expenditures
5% of GDP (2003 est.)
|
Advertisement
Login
Maroc (Rabat):
Puncte GPS din Maroc (Rabat)
Lblida Region De Souss-massa-draa
|