|
|
Advertisements:
GeographyLocation
Asia de Sud-Est, arhipelagul între Marea Filipinelor şi Marea Chinei de Sud, la est de Vietnam Geographic coordinates
13 00 N, 122 00 E
Map references
Asia de Sud-Est
Area
Total 300,000 sq km
Land 298,170 sq km Water 1,830 sq km Area - comparative
Puţin mai mare decât Arizona
Land boundaries
0 km
Coastline
36,289 km
Maritime claims
Territorial sea
Neregulate poligon extinderea până la 100 nm de la coastă, definite de tratat 1898; deoarece sfârşitul anilor 1970, de asemenea, a susţinut în formă poligonală zona în Marea Chinei de Sud până la 285 nm în lăţimea Exclusive economic zone 200 nmContinental shelf La adâncimea de exploatare Climate
Marine tropicale; Nord-Est musonice (noiembrie-aprilie); muson de Sud-Vest (mai-octombrie) Terrain
Cea mai mare parte munti cu îngustă a extins şes de coastă Elevation extremes
Lowest point Philippine Sea 0 m
Highest point Mount Apo 2,954 m Natural resources
Cherestea, petrol, nichel, cobalt, argint, aur, cupru sare, Land use
Arable land 19%
Permanent crops 16.67% Other 64.33% (2005) Irrigated land
152,500 sq km (2003)
Total renewable water resources
479 cu km (1999)
Freshwater withdrawal (domestic/industrial/agricultural)
Total 28.52 cu km/yr (17%/9%/74%)
Per capita 343 cu m/yr (2000) Natural hazards
Călare pe centura taifun, de obicei, afectate de 15 şi lovit de cinci-şase ciclonic furtuni în fiecare an; alunecări de teren; vulcani activi; cutremure distructive; tsunami Volcanism Activitatea vulcanică semnificative; Tarta (elev. 311 m), care a arătat recente nelinişte şi poate erupe în viitorul apropiat, a fost considerat un vulcan"deceniu" de Asociaţia Internaţională de Vulcanologie si chimie din interiorul Pamantului, demn de studiu din cauza istoriei sale explozive şi imediata pentru populaţiile umane; Mayon (elev. 2,462 m), cel mai activ vulcan din ţară, a erupt în 2009 forţând peste 33000 evacuate; alte vulcani istoric includ Biliran, Babuyan Claro, Bulusan, Camiguin, Camiguin de Babuyanes, Didicas, Iraya, Jolo, Kanlaon, Makaturing, Musuan, Parker, Pinatubo şi Ragang Environment - current issues
Despădurirea necontrolată în special în zonele de cotitură; Eroziunea solului; poluarea aerului și a apei în centrele urbane majore; Reciful de corali de degradare; poluarea crescândă de mlaștini de coastă mangrove care sunt motivele de reproducere importantă de peşte Environment - international agreements
Party to
Biodiversităţii, schimbările climatice, Protocol de Kyoto schimbările climatice, deşertificarea, specie în pericol, deșeuri periculoase, Legea mării, Dumping marin, protecția stratului de ozon, poluarea navelor, lemn Tropical 83, 94 tropicale de lemn, umede, pentru vânătoarea de balene Signed, but not ratified Aer poluarea persistente poluanţi organici Geography - note
A arhipelagului filipinez este format din Insulele 7,107; Amplasat în raport cu multe dintre corpurile de apă principal din Asia de Sud-Est: Marea Chinei de Sud, Marea Filipinelor, Marea Sulu, Marea Celebes şi Strâmtoarea Luzon
Comentarii
Adauga un comentariu: |
Advertisement
Login
Filipine (Manila):
 
Puncte GPS din Filipine (Manila)
|
||||||||
Insulele Filipine a devenit o colonie spaniolă în timpul secolului al XVI-lea; Ei au fost cedate în SUA în 1898 în urma războiului Hispano-American. În 1935 Filipine a devenit o autoguvernare Commonwealth-ului. Manuel QUEZON a fost ales președinte și a fost însărcinat cu pregătirea țării pentru independenţa după o tranziţie de 10 ani. În 1942 Insulelor au căzut sub ocupaţia japoneză în timpul al doilea război mondial, şi noi forţe şi filipinezilor care au luptat împreună în timpul 1944-45 să recâştige controlul. Pe 4 iulie 1946 Republica Filipine atins independența. O regulă de 20 de ani de Ferdinand MARCOS s-a încheiat în 1986, când o mişcare de "oameni putere" în Manila ("EDSA 1") l-au forţat în exil şi instalat Corazon AQUINO ca preşedinte. Preşedinţia ei a fost împiedicată de mai multe tentative de lovitură de stat, care au împiedicat o întoarcere completă stabilitatea şi dezvoltarea economică. Fidel RAMOS a fost ales președinte în 1992. Administraţia sa a fost marcată de creşterea stabilităţii şi progreselor reformelor economice. În 1992, SUA a închis sale ultima baze militare pe Insulele. Joseph ESTRADA a fost ales președinte în 1998. El a fost succedat de vice-preşedintele său, Gloria MACAPAGAL-ARROYO, în ianuarie 2001 după ESTRADA pe acuzare furtunoasă proces privind corupţia taxe s-a stricat şi un alt "oameni putere" mişcarea (EDSA "2") a cerut demisia. MACAPAGAL-ARROYO a fost ales pentru un mandat de şase ani ca președinte în anul 2004. Preşedinţia ei a fost marcat de mai multe acuzaţii de corupţie, dar economia filipinez a fost unul dintre puţinii pentru a evita contracţia urma 2008 criza financiară globală, extinderea în fiecare an de administrare ei. Benigno AQUINO III a fost ales pentru un mandat de şase ani ca președinte în mai 2010. Guvernul filipinez se confruntă cu ameninţări de la mai multe grupuri, dintre care unele sunt pe lista de organizaţiei teroriste externe guvernul SUA. Manila a purtat o luptă de lungă decenii împotriva etnice Moro insurgencies din sudul Filipine, care a condus la un acord de pace cu Moro naţionale Frontul de eliberare şi convorbirile de pace pe la-again/de-again cu Moro islamice Frontul de eliberare. Decenii de-a lungul maoiste-inspirat oameni noi pe armata insurgenţei, de asemenea, funcţionează prin mult din ţară. Feţele Filipine a crescut tensiunea cu China peste pretenţiilor teritoriale disputate în Marea Chinei de Sud.