Republica Sovietică Socialistă Estonă

UTC + 2 (7 ore inainte de Washington, DC, în timpul Standard)

Hr + 1, incepe ultima duminică din martie; se încheie ultima duminică din octombrie

15 judete (maakonnad, singular - maakond); Harjumaa (Tallinn), Hiiumaa (Kardla), Ida-Virumaa (Johvi), Jarvamaa (Paide), Jogevamaa (Jogeva), laurentiu (Haapsalu), Laszlo-Virumaa (Rakvere), Parnumaa (Parnu), Polvamaa (Polva), Raplamaa (Rapla), Saaremaa (Kuressaare), Tartumaa (Tartu), Valgamaa (Valga), Viljandimaa (Viljandi), Vorumaa (Voru)

Judete au nume centrul administrativ în urma în paranteze

20 August 1991 (declarat); 6 Septembrie 1991 (recunoscute de către Uniunea Sovietică)

Ziua Independentei, 24 februarie (1918); Notă - 24 februarie 1918 a fost data Estonia a declarat independenţa de la Rusia Sovietică și stabilită statalităţii acesteia; 20 August 1991 a fost data a declarat independența față de Uniunea Sovietică

Acceptă obligatorie ICJ jurisdicţie cu rezerve; acceptă jurisdicţia ICCt

18 ani; universal pentru toţi cetăţenii Estonă

Preşedintele Toomas Hendrik ILVES (din 9 octombrie 2006)

Prim-ministrul Andrus ANSIP (din 12 aprilie 2005)

Miniştrii numiţi de prim-ministru, aprobat de Parlament

Preşedintele ales de Parlament pentru un mandat de cinci ani (eligibile pentru un al doilea mandat); Dacă un candidat nu asigura două treimi din voturile după trei runde de referendum în Parlament, apoi un ansamblu electorale (alcătuit din Parlament plus membrii consiliilor locale) alege Preşedintele, alegerea între cei doi candidaţi cu cel mai mare numar de voturi; alegeri ultima a avut loc pe 29 August 2011 (următoare se va desfăşura în toamna anului 2016); Prim-ministrul desemnat de Preşedintele şi aprobat de Parlament

Toomas Hendrik ILVES reales preşedinte; vot parlamentar - Toomas Hendrik ILVES 73, Hajdu TARAND 25

Parlamentul unicameral sau Riigikogu (101 locuri; membri alesi prin vot popular pentru a servi de patru ani termeni)

Ultima a avut loc pe 6 martie 2011 (următoare se va desfăşura în martie 2015)

% din votul de partid - partidul reformist eston 28.6%, Party centru de Estonia 23,3%, Uniunea de Pro Patria şi Res Publica 20,5%, Partidul Social Democrat 17,1%, verdeaţă Estonă 3,8%, Uniunea poporului eston 2.1%, alte 4,6%; de locuri de partid - estonă Reforma Partidului 33, 26 de Party centru, Uniunea de Pro Patria şi Res Publica 23, 19 de Partidul Social Democrat

Curtea Supremă de Justiţie (preşedinte numiţi de Parlament pe viaţă)

Partidul de centru din Estonia (Keskerakond) [Edgar SAVISAAR]; Estonă-Verzii (Rohelised) [Aleksander LAANE]; Uniunea poporului eston (Rahvaliit) [Andrus BLOK]; Partidul reformist eston (Reformierakond) [Andrus ANSIP]; Partidul Social-Democrat [Sven MIKSER]; Uniunea de Pro Patria şi Res Publica (Isamaa je Liit Res Publica) [Urmas REINSALU]

Australia Group, BA, BIS, CBSS, CE, EAPC, EBRD, ECB, EIB, EMU, ESA (cooperating state), EU, FAO, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICRM, IDA, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, NATO, NIB, NSG, OAS (observer), OECD, OIF (observer), OPCW, OSCE, PCA, Schengen Convention, UN, UNCTAD, UNESCO, UNHCR, UNTSO, UPU, WCO, WHO, WIPO, WMO, WTO

2131 Massachusetts Avenue NW, Washington, DC 20008

Trei benzi orizontale de albastru (sus), negru şi alb; diverse interpretări sunt legate de culorile de pavilion; Albastrul reprezintă credinta, loialitate si devotament, în timp ce, de asemenea, aminteşte de cer, mare, şi lacurile din ţară; negru simbolizează sol de ţară şi trecutul intunecat şi suferinţa indurat de oameni Estonă; alb se referă la eforturi spre iluminare şi virtute, şi este de culoare din coaja de mesteacan si zapada, precum şi nopţi de vară iluminate de soarele de la miezul nopţii

"Mu isamaa, mu onn ja cameră" (meu teren nativ, mândria mea şi bucuria)

Johann Voldemar JANNSEN/Fredrik PACIUS

Adoptat 1920, deşi interzis între 1940 și 1990 sub ocupaţie sovietică; imnul, utilizat în Estonia din 1869, împărtăşeşte aceeaşi melodie cu cea a Finlandei, dar are versuri diferite