|
|
Advertisements:
EconomyEconomy - overview
Filipinez PIB a crescut de 7,6% în 2010, stimulat de cererea consumatorilor, o destindere în exporturile şi investiţiile, şi legate de alegeri de cheltuieli, înainte de răcire la 3,7% în 2011. Economia erodate recesiune globala 2008-09 mai bine decât colegii săi regionale din cauza expunerii minim tulburat titluri internaţionale, reduce dependenţa exporturilor, consumul intern relativ rezistente, remitenţele mare din patru-cinci milioane lucrătorilor de peste Filipineză şi o creştere de afaceri procesul de outsourcing industrie. Creştere economică în Filipine în medie de 4,5% în timpul administraţiei MACAPAGAL-ARROYO (ianuarie 2001 - iunie 2010). În ciuda acestei creşteri, cu toate acestea, sărăcia înrăutăţit în timpul preşedinţiei ei. Administraţia AQUINO este de lucru pentru a reduce deficitul de 3,9% din PIB, cînd a luat de birou, a 2% din PIB până în 2013. Guvernul a avut dificultate pic emiterea datoriei, atât la nivel local şi internaţional, pentru a finanţa deficitelor. Administraţia AQUINO redus datoria publică de sub 50% din PIB şi obţinut mai multe upgrade-uri de rating pe datoriilor suverane, astfel încât Filipine este acum aproape de grad de investiţii. Cu toate acestea, lipsa de guvern de cheltuieli, în special asupra infrastructurii, a fost unul dintre factorii care a încetinit creşterea PIB în semestrul II 2011, conduce Guvernul sa anunte un efort de stimul şi creşterea cheltuielilor publice pe infrastructura în 2012. AQUINO primul buget a subliniat educaţie, sănătate, transferuri de numerar condiţionată pentru cei săraci, şi alte programe de cheltuieli sociale, bazându-se mai ales pe sectorul privat pentru finanţarea proiectelor de infrastructura importante. Colectarea impozitelor slab, exacerbată de noi facilităţi fiscale şi stimulente, a limitat guvernului capacitatea de a aborda provocări majore. Administraţia AQUINO a promis să se concentreze pe îmbunătăţirea eficienţei fiscale de colectare, mai degrabă decât impunerea unor noi taxe, ca parte a platformei lor de bună guvernare. Economia încă se confruntă cu mai multe provocări pe termen lung, inclusiv dependenţa de importurile de energie şi cererea externă pentru lucrătorilor de peste Filipineză. Gdp (purchasing power parity)
$395.4 billion (2011 est.)
$381.2 billion (2010 est.) $354.2 billion (2009 est.) Note Datele sunt în dolari SUA 2011 Gdp (official exchange rate)
$213.1 billion (2011 est.)
Gdp - real growth rate
3.7% (2011 est.)
7.6% (2010 est.) 1.1% (2009 est.) Gdp - per capita (ppp)
$4,100 (2011 est.)
$4,100 (2010 est.) $3,800 (2009 est.) Note Datele sunt în dolari SUA 2011 Gdp - composition by sector
Agriculture 12.8%
Industry 31.5% Services 55.7% (2011 est.) Labor force
40 million (2011 est.)
Labor force - by occupation
Agriculture 33%
Industry 15% Services 52% (2010 est.) Unemployment rate
7% (2011 est.)
7.3% (2010 est.) Population below poverty line
26.5% (2009 est.)
Household income or consumption by percentage share
Lowest 10% 2.6%
Highest 10% 33.6% (2009 est.) Distribution of family income - gini index
45.8 (2006)
46.6 (2003) Investment (gross fixed)
19.3% of GDP (2011 est.)
Budget
Revenues $31.4 billion
Expenditures $35.96 billion (2011 est.) Taxes and other revenues
14.7% of GDP (2011 est.)
Budget surplus (+) or deficit (-)
-2.1% of GDP (2011 est.)
Public debt
50.9% of GDP (2011 est.)
52.4% of GDP (2010 est.) Note Date acoperi datoria guvernului central şi include titluri de creanţă emise (sau deţinut) de entităţi guvernamentale decât Trezoreria; datele includ Trezoreria titluri deţinute de entitati straine; datele includ datoriilor emise de entităţi subnaţionale, precum şi intra-governmental datoria; intra-governmental datorii constă din împrumuturi de trezorerie din surplusuri în fondurile sociale, cum ar fi pentru pensionare, îngrijire medicală şi şomaj. Instrumente de debit pentru a fondurilor sociale nu sunt vândute la licitaţii publice. Inflation rate (consumer prices)
4.8% (2011 est.)
4.1% (2010 est.) Central bank discount rate
3,8% (31 Decembrie 2010 est.)
3,5% (31 Decembrie 2009 est.) Commercial bank prime lending rate
6.66% (31 December 2011 est.)
7.673% (31 December 2010 est.) Stock of narrow money
$34.72 billion (31 December 2011 est.) $29.03 billion (31 December 2010 est.) Stock of broad money
$132.5 billion (31 December 2011 est.) $97.35 billion (31 December 2010 est.) Stock of domestic credit
$112.6 billion (31 December 2011 est.) $98.22 billion (31 December 2010 est.) Market value of publicly traded shares
$202.3 billion (31 December 2010) $130.5 billion (31 December 2009) $85.63 billion (31 December 2008) Agriculture - products
Trestia de zahar, nuci de cocos, orez, porumb, banane, cassavas, ananas, mango; carne de porc, ouă, carne de vită; peşte Industries
Asamblare electronica, articole de îmbrăcăminte, încălţăminte, produse farmaceutice, produse chimice, produse din lemn, alimentară şi de prelucrare, petrol rafinare, pescuit Industrial production growth rate
1.1% (2011 est.)
Electricity - production
59.19 billion kWh (2009 est.)
Electricity - consumption
54.4 billion kWh (2009 est.)
Electricity - exports
0 kWh (2009 est.)
Electricity - imports
0 kWh (2009 est.)
Oil - production
33,110 barili/zi (2010 est.)
Oil - consumption
310,000 barili/zi (2010 est.)
Oil - exports
60,460 barili/zi (2009 est.)
Oil - imports
338,400 barili/zi (septembrie 2010 est.) Oil - proved reserves
138.5 million bbl (1 January 2011 est.) Natural gas - production
3.15 billion cu m (2009 est.)
Natural gas - consumption
3.15 billion cu m (2009 est.)
Natural gas - exports
0 cu m (2009 est.)
Natural gas - imports
0 cu m (2009 est.)
Natural gas - proved reserves
98.54 billion cu m (1 January 2011 est.) Current account balance
$7.078 billion (2011 est.)
$8.924 billion (2010 est.) Exports
$47.23 billion (2011 est.)
$50.75 billion (2010 est.) Exports - commodities
Semiconductori şi produse electronice, transport echipamente, confectii, cupru produse, produse petroliere, ulei de cocos, fructe Exports - partners
China 21.3%, Japonia 14,1%, ne 13,9%, Singapore 8,9%, Hong Kong 7,5%, Coreea de Sud 4,7% (2009 est.) Imports
$62.68 billion (2011 est.)
$61.71 billion (2010 est.) Imports - commodities
Produse electronice, combustibili minerali, echipamente utilaje şi transport, fier şi oţel, materiale textile, boabe, produse chimice, plastice Imports - partners
China 14,6%, Japonia 12,3%, ne 9,4%, Coreea de Sud 8,4%, Singapore 8%, Thailanda 5,6%, Indonezia 4.1% (2009 est.) Reserves of foreign exchange and gold
$75.3 billion (31 December 2011 est.) $62.37 billion (31 December 2010 est.) Debt - external
$72.27 billion (31 December 2011 est.) $72.34 billion (31 December 2010 est.) Stock of direct foreign investment - at home
$25.69 billion (31 December 2011 est.) $24.89 billion (31 December 2010 est.) Stock of direct foreign investment - abroad
$6.612 billion (31 December 2011 est.) $6.582 billion (31 December 2010 est.) Exchange rates
Philippine pesos (PHP) per US dollar - 43.313 (2011 est.)45.11 (2010 est.) 47.68 (2009) 44.439 (2008) 46.148 (2007) Fiscal year
Anul calendaristic
Comentarii
Adauga un comentariu: |
Advertisement
Login
Filipine (Manila):
 
Puncte GPS din Filipine (Manila)
|
||||||||
Insulele Filipine a devenit o colonie spaniolă în timpul secolului al XVI-lea; Ei au fost cedate în SUA în 1898 în urma războiului Hispano-American. În 1935 Filipine a devenit o autoguvernare Commonwealth-ului. Manuel QUEZON a fost ales președinte și a fost însărcinat cu pregătirea țării pentru independenţa după o tranziţie de 10 ani. În 1942 Insulelor au căzut sub ocupaţia japoneză în timpul al doilea război mondial, şi noi forţe şi filipinezilor care au luptat împreună în timpul 1944-45 să recâştige controlul. Pe 4 iulie 1946 Republica Filipine atins independența. O regulă de 20 de ani de Ferdinand MARCOS s-a încheiat în 1986, când o mişcare de "oameni putere" în Manila ("EDSA 1") l-au forţat în exil şi instalat Corazon AQUINO ca preşedinte. Preşedinţia ei a fost împiedicată de mai multe tentative de lovitură de stat, care au împiedicat o întoarcere completă stabilitatea şi dezvoltarea economică. Fidel RAMOS a fost ales președinte în 1992. Administraţia sa a fost marcată de creşterea stabilităţii şi progreselor reformelor economice. În 1992, SUA a închis sale ultima baze militare pe Insulele. Joseph ESTRADA a fost ales președinte în 1998. El a fost succedat de vice-preşedintele său, Gloria MACAPAGAL-ARROYO, în ianuarie 2001 după ESTRADA pe acuzare furtunoasă proces privind corupţia taxe s-a stricat şi un alt "oameni putere" mişcarea (EDSA "2") a cerut demisia. MACAPAGAL-ARROYO a fost ales pentru un mandat de şase ani ca președinte în anul 2004. Preşedinţia ei a fost marcat de mai multe acuzaţii de corupţie, dar economia filipinez a fost unul dintre puţinii pentru a evita contracţia urma 2008 criza financiară globală, extinderea în fiecare an de administrare ei. Benigno AQUINO III a fost ales pentru un mandat de şase ani ca președinte în mai 2010. Guvernul filipinez se confruntă cu ameninţări de la mai multe grupuri, dintre care unele sunt pe lista de organizaţiei teroriste externe guvernul SUA. Manila a purtat o luptă de lungă decenii împotriva etnice Moro insurgencies din sudul Filipine, care a condus la un acord de pace cu Moro naţionale Frontul de eliberare şi convorbirile de pace pe la-again/de-again cu Moro islamice Frontul de eliberare. Decenii de-a lungul maoiste-inspirat oameni noi pe armata insurgenţei, de asemenea, funcţionează prin mult din ţară. Feţele Filipine a crescut tensiunea cu China peste pretenţiilor teritoriale disputate în Marea Chinei de Sud.