|
|
Advertisements:
GovernmentCountry name
Conventional long form Republica Filipine
Conventional short form Filipine Local long form Republika ng Pilipinas Local short form Pilipinas Government type
Republic
Capital
Name Manila
Geographic coordinates 14 36 N, 120 58 E Time difference UTC + 8 (13 ore inainte de Washington, DC, în timpul Standard) Administrative divisions
80 provincii şi oraşe chartered 39 Provinces ABRA, Agusan del Norte, Agusan del Sur, Aklan, Albay, antic, Apayao, Aurora, Basilan, Bataan, Batanes, Batangas, Biliran, Benguet, Bohol, Bukidnon, Bulacan, Cagayan, Camarines Norte, Camarines Sur, Camiguin, claudia, Catanduanes, Cavite, Cebu, Compostela, Davao del Norte, Davao del Sur, Davao Oriental, Insulele Dinagat, Est Samar, Guimaras, Ifugao, Ilocos Norte, Ilocos Sur, Iloilo, Isabela, ciprian, Laguna, Lanao del Norte, Lanao del Sur, La UniuneaLeyte, Maguindanao, Marinduque, Masbate, Mindoro Occidental, Mindoro Oriental, Misamis Occidental, Misamis Oriental, provincia munte, Negros Occidental, Negros Oriental, Nord Cotabato, nordul Samar, Nueva Ecija, Nueva Vizcaya, Palawan, Pampanga, Pangasinan, Quezon, Quirino, Rizal, Romblon, Samar, Sarangani, Siquijor, Sorsogon, Cotabato Sud, Southern Leyte, Sultan Kudarat, Sulu, Surigao del Norte, Surigao del Sur, Tarlac, luci luci, Zambales, Zamboanga del Norte, Zamboanga del Sur, Zamboanga Sibugay Chartered cities Angeles, Antipolo, Bacolod, Baguio, Butuan, Cagayan de Oro, Caloocan, Cebu, Cotabato, datcu, Davao, General Santos, irimie, Iloilo, Lapu-Lapu, Las Pinas, Lucena, Makati, Malabon, Mandaluyong, Mandaue, Manila, Marikina, Muntinlupa, Nicolae, Navotas, Olongapo, Ormoc, Paranaque, Pasay, Pasig, Puerto Princesa, Quezon, San Juan, Santiago, Tacloban, Taguig, viorel, Zamboanga (2012) Independence
12 Iunie 1898 (independenţă proclamată din Spania); 4 Iulie 1946 (din SUA) National holiday
Ziua Independentei, 12 iunie (1898); Notă - 12 iunie 1898 a fost data declarației de independență din Spania; 4 Iulie 1946 a fost data de independenţă la noi Constitution
2 Februarie 1987, eficiente 11 februarie 1987 Legal system
Sistem mixt juridică a legii civile, comune, islamice şi cutumiar International law organization participation
Acceptă obligatorie ICJ jurisdicţie cu rezerve; acceptă jurisdicţia ICCt Suffrage
18 ani; universale
Executive branch
Chief of state
Preşedintele Benigno AQUINO (din 30 iunie 2010); Vicepreşedinte binay Leon (din 30 iunie 2010); Notă - Preşedintele este şeful statului şi de şef al Guvernului Head of government Preşedintele Benigno AQUINO (din 30 iunie 2010) Cabinet Cabinet numit de către preşedinte, cu acordul Comisiei numiri Elections Preşedintele şi vice-presedinte ales pe bilete separate prin vot popular pentru un mandat de şase ani singur; alegeri au loc pe 10 mai 2010 (următoarele alegeri va avea loc în mai 2016) Election results Benigno AQUINO ales preşedinte; procent de vot - Benigno AQUINO 42.1%, Joseph ESTRADA 26,3%, şapte altele 31,6%; Jejomar BINAY ales vicepreşedinte; procent de vot Jejomar BINAY 41,6%, Manuel ROXAS 39.6%, şase altele 18,8% Legislative branch
Bicameral Congresul sau Kongreso constă din Senat sau Senado (24 locuri - jumătate alese la fiecare trei ani; membri aleși în general prin vot popular pentru a servi termeni de şase ani) şi reprezentanţilor sau Ng Kapulungan Nga Kinatawan (287 locuri - 230 de membri în tier unul reprezentând districte şi 57 sectoriale lista Partidului membri într-un al doilea nivel reprezentând minorităţile speciale aleşi pe baza de un loc pentru fiecare 2% din voturi totale, dar cu fiecare parte limitat la trei locuri); un partid reprezentate în tier unul nu pot deţine locuri în alt șir; toţi membrii de casa sunt aleşi prin vot popular pentru a servi termeni de trei ani Note Constituţia limitele reprezentanţilor cu 250 de membri; numărul de membri a permis a fost crescut, cu toate acestea, prin legislaţia când in aprilie 2009 Filipine Curţii Supreme a decis că membrii de partid suplimentare ar putea sta în Camera Reprezentanţilor, dacă au primit numărul necesar de voturi Elections Senat - alegeri ultima a avut loc pe 10 mai 2010 (următoare se va desfăşura în mai 2013); Reprezentanţilor - alegeri ultima a avut loc pe 10 mai 2010 (următoare se va desfăşura în mai 2013) Election results Senat - la sută de vot partid - NA; locuri de parte - Lakas-Kampi CMD 4, LP 4, NP 4, NPC 2, PMP 2, LDP 1, PRP 1, Independentilor 5; Notă - există 23, mai degrabă decât 24 şedinţei senatori, deoarece un singur senator a fost ales primar din Manila; Reprezentanţilor-% din vot partid - NA; de locuri de partid - LP 119, Lakas-Kampi CMD 46, NPC 30, NP 22, altele 10, Independentilor 1, lista Partidului 55; vacante - 1 district şi 2 în lista Partidului Judicial branch
Curtea Supremă de Justiţie (15 judecătorii sunt numiţi de către președinte la recomandarea judiciare şi Consiliul Baroului şi servi până la 70 de ani); Curtea de apel; Sandigan-bayan (Curţii speciale pentru audiere cazuri de corupţie de oficiali guvernamentali) Political parties and leaders
Laurentiu ng Demokratikong Pilipino (lupta Filipineză Democraţilor) sau LDP [Edgardo ANGARA]; Lakas ng musulman EDSA-Creştin Democrat sau Lakas-CMD [Gloria MACAPAGAL-ARROYO]; Partidul Liberal sau LP [Manuel ROXAS]; Nacionalista partid sau NP [Manuel VILLAR]; Coaliţia naţionalistă oameni sau NPC [Frisco SAN JUAN]; PDP-laurentiu [Aquilino PIMENTEL]; Reformă, Partidul poporului [Miriam Defensor SANTIAGO]; Puwersa ng Masang Pilipino (forţa maselor filipinez) sau PMP [Joseph ESTRADA] Political pressure groups and leaders
Anghelescu [Robert ESTRELLA]; AKBAYAN [Walden BELLO]; Un Waray [montañez NOEL]; Anak Mindanao [Mujiv HATAMIN]; ANAKPAWIS [Rafael MARIANO]; ARC [Narciso SANTIAGO III]; Asociaţia cooperativelor filipinez electrice (APEC) [Ponciano PAYUYO]; Un profesor [Mariano PIAMONTE]; BONDARI HENERASYON [Bernadette HERRERA-DY]; Bayan Muna [Teodoro CASINO, Jr.]; Mişcarea şi negru [Vicente ROMANO]; BUHAY [Rene VELARDE]; BUTIL [Pospisil CHAVEZ]; CIBAC [Cinchoa CRUZ-GONZALES]; COOP-NATCO [Jose PING-AY]; GABRIELA [cristian iorgu]; KABATAAN [Raymon PALATINO]; Kilosbayan [Mihály SALONGA]; YACAP [Carol LOPEZ] International organization participation
ADB, APEC, APT, ARF, ASEAN, BIS, CD, CICA (observer), CP, EAS, FAO, G-24, G-77, IAEA, IBRD, ICAO, ICC, ICRM, IDA, IFAD, IFC, IFRCS, IHO, ILO, IMF, IMO, IMSO, Interpol, IOC, IOM, IPU, ISO, ITSO, ITU, ITUC, MIGA, MINUSTAH, NAM, OAS (observer), OPCW, PCA, PIF (partner), UN, UNCTAD, UNDOF, UNESCO, UNHCR, UNIDO, Union Latina, UNMIL, UNMISS, UNMIT, UNMOGIP, UNOCI, UNWTO, UPU, WCO, WFTU, WHO, WIPO, WMO, WTO Diplomatic representation in the us
Chief of mission Ambassador Jose L. CUISIA Jr.
Chancery 1600 Massachusetts Avenue NW, Washington, DC 20036 Telephone [1] (202) 467-9300FAX [1] (202) 467-9417 Consulate(s) general Chicago, Honolulu, Los Angeles, New York, Saipan (Northern Mariana Islands), San Francisco, Tamuning (Guam) Diplomatic representation from the us
Chief of mission Ambassador Harry K. THOMAS Jr.
Embassy 1201 Roxas Boulevard, Ermita 1000, Manila Mailing address PSC 500, FPO AP 96515-1000Telephone [63] (2) 301-2000 FAX [63] (2) 301-2399 Flag description
Două benzi orizontale de albastru (sus) și roșie; un triunghi echilateral alb se bazează pe partea de ridicare; în centrul triunghiului afişează un soare galben cu raze opt primare; fiecare colţ al triunghiului conţine o stea mici, galbene, cinci colțuri; albastru standuri pentru pace şi Justiţie, roșu simbolizează curajul, Triunghiul egale faţă-verso alb reprezintă egalitate; razele amintesc primele opt provincii care solicită independenţa faţă de Spania, în timp ce stelele reprezintă cele trei divizii majore geografice ale ţării: Luzon, Visayas şi Mindanao; design de pavilion datează 1897 Note în timpul războiului pavilion este arborat cu susul în jos cu bandă roşie în partea de sus National symbol(s)
Acvila
National anthem
Name "Lupang Hinirang" (ales teren)
Lyrics/music Jose PALMA (revizuit de Felipe petre de Leon) / Julian FELIPE Note Muzica adoptat 1898, versuri originale spaniolă adoptat 1899, versuri Filipineză (Tagalog) adoptat 1956; Deşi versurile originale au fost scrise în spaniolă, engleză mai târziu şi Filipineză versiuni au fost create; Astăzi, este folosit doar versiunea Filipineză
Comentarii
Adauga un comentariu: |
Advertisement
Login
Filipine (Manila):
 
Puncte GPS din Filipine (Manila)
|
||||||||
Insulele Filipine a devenit o colonie spaniolă în timpul secolului al XVI-lea; Ei au fost cedate în SUA în 1898 în urma războiului Hispano-American. În 1935 Filipine a devenit o autoguvernare Commonwealth-ului. Manuel QUEZON a fost ales președinte și a fost însărcinat cu pregătirea țării pentru independenţa după o tranziţie de 10 ani. În 1942 Insulelor au căzut sub ocupaţia japoneză în timpul al doilea război mondial, şi noi forţe şi filipinezilor care au luptat împreună în timpul 1944-45 să recâştige controlul. Pe 4 iulie 1946 Republica Filipine atins independența. O regulă de 20 de ani de Ferdinand MARCOS s-a încheiat în 1986, când o mişcare de "oameni putere" în Manila ("EDSA 1") l-au forţat în exil şi instalat Corazon AQUINO ca preşedinte. Preşedinţia ei a fost împiedicată de mai multe tentative de lovitură de stat, care au împiedicat o întoarcere completă stabilitatea şi dezvoltarea economică. Fidel RAMOS a fost ales președinte în 1992. Administraţia sa a fost marcată de creşterea stabilităţii şi progreselor reformelor economice. În 1992, SUA a închis sale ultima baze militare pe Insulele. Joseph ESTRADA a fost ales președinte în 1998. El a fost succedat de vice-preşedintele său, Gloria MACAPAGAL-ARROYO, în ianuarie 2001 după ESTRADA pe acuzare furtunoasă proces privind corupţia taxe s-a stricat şi un alt "oameni putere" mişcarea (EDSA "2") a cerut demisia. MACAPAGAL-ARROYO a fost ales pentru un mandat de şase ani ca președinte în anul 2004. Preşedinţia ei a fost marcat de mai multe acuzaţii de corupţie, dar economia filipinez a fost unul dintre puţinii pentru a evita contracţia urma 2008 criza financiară globală, extinderea în fiecare an de administrare ei. Benigno AQUINO III a fost ales pentru un mandat de şase ani ca președinte în mai 2010. Guvernul filipinez se confruntă cu ameninţări de la mai multe grupuri, dintre care unele sunt pe lista de organizaţiei teroriste externe guvernul SUA. Manila a purtat o luptă de lungă decenii împotriva etnice Moro insurgencies din sudul Filipine, care a condus la un acord de pace cu Moro naţionale Frontul de eliberare şi convorbirile de pace pe la-again/de-again cu Moro islamice Frontul de eliberare. Decenii de-a lungul maoiste-inspirat oameni noi pe armata insurgenţei, de asemenea, funcţionează prin mult din ţară. Feţele Filipine a crescut tensiunea cu China peste pretenţiilor teritoriale disputate în Marea Chinei de Sud.